Moscova: istorie fascinanta
Moscova are o istorie fascinanta si se afla astazi la inceputul unei perioade de dezvoltare fara precedent. In 2006, un clasament intocmit de Forbes, plasa Moscova pe pozitia a doua in topul oraselor cu cei mai multi miliardari din intreaga lume, depasita doar de Manhattan. Strazile capitalei ruse sunt pline de boutiq-urile marilor case de moda, pe care alesele miliardarilor le golesc intr-o clipa, sau de masini ce costa mici averi. Situata chiar in centrul stepei est-europene, ocupand valea Raului Moskva, Moscova este de secole centrul politic, economic si cultural al celei mai mari tari din lume, reprezentand pentru rusi un simbol important. De peste opt secole insa, simbolul absolut al puterii Rusiei este Kremlinul, aflat in centrul capitalei, locul unde au domnit marii printi, ţarii si, in ultimele decenii, presedintii. Dar Kremlinul nu este doar un simbol al puterii politice, ci si al credintei religioase ortodoxe. Pentru occidentali, Piata Rosie, strajuita de Catedrala Sf. Vasile, cu turlele sale ce se termina in clasica forma de bulb de ceapa, este imaginea puternica si definitorie a Rusiei.
Moscova: a treia Roma
Printul Yuri Dolgoruki este considerat a fi intemeietorul Moscovei in 1147. Poziţia sa favorabilă, pe fluviul Volga, a contribuit la extinderea sa constanta, devenind centrul Marelui Cnezat al Moscovei. În 1480, Ivan Cel Mare a scapat Moscova de sub dominatia tatarilor si a pus bazele a ceea ce a devenit Imperiul Rus cu capitala la Moscova. Ivan cel Groaznic a întărit poziţia ţarului până la un nivel nemaiîntâlnit şi a promulgat un nou cod de legi şi a ctitorit biserici, printre care şi Catedrala Sfântului Vasile, care străjuieşte şi în zilele noastre Piaţa Roşie. Tot în această perioadă, cazacii ruşi au cucerit vestul Siberiei. Moscova a încetat să mai fie capitala Rusiei în 1712, după fondarea Sankt Petersburgului de către Petru cel Mare. Ciuma din 1771 a ucis peste 100.000 de oameni numai in Moscova, iar in timpul invaziei franceze din 1812, moscovitii au dat foc intregului oras si l-au evacuat. Dupa casatoria lui Ivan al III-lea cu Sofia Paleologu (nepoată a ultimului Imparat al Bizanţului), Moscova a inceput sa se autointituleze urmasa a Imperiului Roman de Rasarit, sub titulatura de "a treia Roma", termen care se referea si la ortodoxism, in opozitie cu catolicismul.
Moscova: de la comunism la capitalism
După Revoluţia rusă din 1917, Moscova a devenit capitala URSS. În 1991, Moscova a fost scena complotului eşuat impotriva lui Mihail Gorbaciov. Dupa ce URSS a fost dizolvat, Moscova a continuat să fie capitala Rusiei. De atunci, economia de piaţă a produs o explozie economica, un nou stil de viata, de servicii, arhitectură etc. Uniunea Sovietica a disparut demult, iar Moscova – asa cum o stiam de pe vremea marilor parade militare celebrand cu fast propagandistic Ziua Victoriei sau Marea Revolutie din Octombrie – este cu totul alta decat pe vremea cand MIG-urile survolau orgolioase tribuna oficiala, unde liderii partidului bolsevic tronau striviti de decoratii. Cand producatorul suedez de mobila IKEA a deschis prima sa reprezentanta moscovita, in 2002, desi inaugurarea s-a desfasurat la 5,5 kilometri de cea mai apropiata statie de metrou, organizatorii s-au trezit cu o multime de 45.000 de participanti! Unde sunt paradele de altadata?
Moscova: capitala contrastelor
Una dintre primele impresii pe care ti le lasa Moscova este aceea a unui oraş haotic cu bulevarde largi cu trafic blocat, cu viaţă agitata si cu anunturi publicitare imense. În acelaşi timp, veţi vedea zone rezidenţiale calme, mici biserici cu cupole de aur, ascunse printre blocuri, si arhitectura grandioasa stalinista. Contraste ireale sunt la tot pasul: magazine de lux pe strada Tverskaya si blocuri vechi de beton, hoteluri vechi care stau sa cada si palate grandioase; cladiri guvernamentale si zgarie-nori ultramoderni; multimi pestrite, umar la umar, alergand de la un magazin la altul; femei imbracate dupa ultima moda, cafenele şi restaurante super elegante, alaturi de oameni obositi si cartiere sarace. Moscova este in plina transformare! Ritmul de crestere a economiei rusesti este superior celui din Europa Occidentala. Pe langa afacerile legale, la Moscova infloreste si o impresionanta economie la negru, iar beneficiarii acesteia – cand nu-si achizitioneaza resedinte de lux pe Riviera Franceza (unde peste jumatate dintre restaurante afiseaza deja meniul si cu litere chirilice) – investesc puternic in confortul personal, „les nouveaux riches” fiind gata sa scoata din buzunar oricat pentru capriciile lor.
Moscova: ringurile
Moscova este o mare metropolă. O mare parte din geografia Moscovei este definita de numeroase "ring-uri", care incercuiesc oraşul la diferite distanţe de centru, ca niste cercuri concentrice. Cel mai mic inel rutier (ring) este Centura Bulevardelor (Bulvarnoye Koltso), construit în 1820, pe locul unde erau vechile ziduri de aparare ale Moscovei. Acest prim ring incepe de la Catedrala Lui Iisus Mântuitorul spre Yauza, în sud-estul Moscovei. Următorul inel rutier este Centura Gradinilor (Sadovioe Koltso). În perioada sovietică, drumul a fost lărgit şi nu veti mai gasi nicio gradina in apropiere. Al treilea ring, recent construit, are rol de autostrada care absoarbe un pic din traficul moscovit. Dupa acesta, urmeaza centura Moscovei, cunoscuta prin abrevierea: MKAD, o autostradă de 108 km lungime, similara cu M25 de la Londra si "Périphérique" de la Paris. În cele din urmă, un al patrulea ring urmează să fie construit între centura Moscovei si cel de-al 3-lea ring.
Moscova: cultura si religia
Peste 75 de instituţii importante de învăţământ, printre care faimoasa Universitate de Stat, si aproximativ 700 de instituţii ştiinţifice se afla în Moscova. Un număr impresionant de muzee se găsesc în capitală, printre care Galeria de Artă "Tretyakov", Muzeul de Artă "A. S. Puşkin", Muzeul Central "V. I. Lenin", Muzeul Oriental al Culturii, Palatul cu Faţete din Kremlin, Tezaurul Ţarilor din Kremlin, catedralele din Kremlin, Biserica Vasili Blajenâi din Piaţa Roşie. Expoziţia Realizărilor Economice include 72 de pavilioane care se ocupă cu industria, agricultura, ştiinţa şi cultura. O altă importantă instituţie din Moscova este Grădina Botanică a Academiei Ştiinţei Ruseşti. Balşoi Teatr nu mai are nevoie de nicio prezentare. Ortodoxismul este religia predominanta în oraş, dar la Moscova există şi alte religii: peste 1,5 milioane de moscoviti sunt musulmani (multi provin din fostele ţări sovietice); evrei, budisti etc.